post

Pastila de psihologie: Dezvoltarea limbajului la copiii bilingvi

Exista din ce in ce mai frecvent situatii in care copiii sunt nevoiti sa invete simultan doua limbi inca de la nastere, fie pentru ca parintii sunt de nationalitati diferite, fie pentru ca familia a emigrat si copilul este astfel expus unui context cultural diferit de cel originar. Exista si parinti care – din dorinta de a-si invata copilul cat mai devreme o a doua limba straina – comunica cu micutul in doua limbi si isi inscriu copilul la gradinita cu predare intensiva intr-o limba straina. In cadrul rubricii Pastila de psihologie, Monica Bolocan, psiholog clinician si educational, practician acreditat TRIPLE P, abordeaza tema dezvoltarii limbajului la copiii bilingvi.

Kids-Learning-Foreign-Language

In lumea specialistilor continua o dezbatere aprinsa legata de utilitatea expunerii timpurii a copiillor la doua sisteme lingvistice cateodata fundamental diferite. Voi reveni intr-un articol viitor cu principalele argumente stiintifice pro si contra bilingvismului la copii. Este bine de stiut ca fiecare limba are propriul specific fonologic iar accentul “nativ” si subtilitatile de limbaj pot fi invatate corect numai de la o persoana care vorbeste nativ limba respectiva. Astfel, daca niciunul dintre parinti nu vorbeste nativ limba engleza, spre exemplu, copilul nu are niciun avantaj din faptul ca parintii i se adreseaza si in engleza, performanta sa ulterioara fiind similara cu cea a copiilor care invata limba engleza mai tarziu, la scoala. Efortul poate fi justificat numai daca parintii intentioneaza sa emigreze intr-o tara anglofona si doresc sa isi familiarizeze copilul cat mai devreme cu a doua limba, pentru o adaptare mai usoara.language

Desi achizitia limbajului se face mult mai repede si mai usor in primii 6 ani de viata in timpul “ferestrelor critice de dezvoltare” ale creierului, copiii pot oricand sa invete o a doua limba straina, ca si adultii. Unii copii au o predispozitie genetica mai buna pentru a invata limbi straine la orice varsta in timp ce pentru altii asimilarea simultana a doua sisteme lingvistice este foarte dificila, indiferent cat de devreme incep. Aceste particularitati sunt date de profilul neurocognitiv al fiecarui copil si de vulnerabilitatile sale genetice sau dobandite in dezvoltarea limbajului.

Iata cateva observatii interesante despre invatarea limbajului de catre copiii bilingvi:

  • Atunci cand nu exista cauze obiective pentru o intarziere in dezvoltare, copiii bilingvi ating reperele de dezvoltare a limbajului la fel ca si copiii care invata o singura limba.
  • Din cand in cand, copiii bilingvi pot incurca regulile gramaticale sau pot amesteca in aceeasi propozitie cuvinte din ambele limbi. Acest lucru este normal si, cu timpul, fiecare sistem lingvistic se va stabiliza.
  • Atunci cand este introdusa mai tarziu o noua limba, pentru o vreme copilul poate refuza sa o vorbeasca, desi pare a intelege corect ce i se spune. Aceasta perioada de “mutenie” poate dura si cateva luni, apoi, aparent brusc, copilul va incepe sa vorbeasca si a doua limba.
  • In familiile bilingve, este bine ca fiecare dintre parinti sa i se adreseze direct copilului numai in limba sa materna astfel incat cel mic sa invete corect accentul si subtilitatile fiecarui sistem lingvistic de la “sursa”.
  • Daca un copil are o vulnerabilitate neurologica in dezvoltarea limbajului, el o va manifesta in egala masura in achizitia ambelor limbi.
  • Cititul povestilor ajuta foarte mult copiii in dezvoltarea vocabularului, sintaxei si constiintei fonologice specifice fiecarei limbi.

monica_bolocanMonica Bolocan

Psiholog clinician si educational, practician acreditat TRIPLE P (Positive Parenting Program)

0740 204 020

www.psiholog-copii.ro